Mi-am amintit atunci ca (evident !) la un "pahar de vorba" cu domnul Aurelian Popescu, acesta si-a amintit ca pe vremea lui Fernic, numarase carciumile din oras : erau nu mai putin de 363 ! Iata cateva denumri de restaurante, bodegi, berarii pline de savoare sau umor involuntar :
La alambic, La Adam si Eva, La botul manzului, La coltul de Paris, La capul podului, La Carciuma din sosea bea nasu cu fina sa, La distilatorii veseli, La da-ne Doamne , Izvorul de veselie, Izvorul ideilor, Invargatul, Mitica vesel, Nepotul lui tata Noe, Rostul vietii, Rampa de cinste, Tunelul de verdeata, Turturica din padure, Vadul cu veselie, Zeita noptii, Zece mese mari, ufff ! ...am obosit...
Va invit sa ciocnim un pahar de sampanie in amintirea acelor ploiesteni cu haz si simt al umorului...
mi-ar place sa-ti faci si un blog literar sau istoric sau artistic dar personal...
RăspundețiȘtergerecand spun carciuma gandul imi fuge la Caragiale...
RăspundețiȘtergerecine a mai surprins atata de definitiv bonomia bautorului de bere...la tap:)
eu nu am inteles niciodata de ce s-a inventat spritul?de ce sa pui apa in vin??
eu una nu o fac :)
Nu ma incumet Karina sa scriu inca ceva acum...poate dupa ce termin ce am inceput la Muzeu...de fapt acesta e modul in care ma exprim cel mai bine: un catren, o caricatura, o imagine din care sa nu lipseasca firul de apa, copacii si florile...
RăspundețiȘtergerePandhora, nu stiu cand s-a decis inlaturarea "tapului" din berarii...era tipic pentru Caragiale si Ploiesti...acum avem bere la "pet" sau la "doza"...esenta Ploiestilor era acel pretext numit "tap" si "halba"...Daca la Brasov se putea servi un "cal cu bere" la " Gaura neagra ", in Ploiesti era (asta am pastrat-o special pentru eventuale comentarii), " La burta cu bere " de langa piata, cam pe unde e acum farmacia...
nu stiu cine a inventat spritul (spritz mai nou)...probabil tot in vremuri de criza...in Ploiesti, (mi-au spus cei mai in varsta) tot "burta" era unitatea de masura...
Multumesc pentru vizita !
revin aici cu placere...
RăspundețiȘtergerecum iti spuneam si in mail,am o slabiciune pentru Gara de Sud...nu cea de acum evident...
stiu ca au existat tot felul de povesti despre restaurantul garii care era vizitat de marii scriitori ai vremii respective (si Caragiale printre ei)...ar fi minunat daca la un moment dat ai posta un articol pe tema asta...
eu am scris pe blog ceva despre gara de alta data dar in mod cert nu sunt atat de documentata cum esti tu...
sper ca sugestia mea nu te-a deranjat...
o noapte perfecta iti doresc :)
Hai noroc si bucurie la Fason in pravalie....era lozinca bunicului meu,plasata pe firma de deasupra usii.Ionica,asadar,hai noroc si bucurie la Ionica-n blogarie....hm!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Pandhora...Gara de sud a Ploiestilor e un loc miraculos unde te poti trezi dintr-o data intr-un Ploiesti plin de Caragiale, de Fernic si Nichita, un oras iubit de Ghe. Gr. Cantacuzino, de nume aproape uitate, ca Lori Walfisch, sau Miriam Marbee...
RăspundețiȘtergereDaca te simti atat de atasta de prima gara a Ploiestilor, vei citi cu placere povestea ei, asa cum a scris-o Lucian Vasile in blogul
" Republica Ploiesti "...
Ma bucur din tot sufletul ca acum esti si aici Mihaella...Sa sti ca am gasit in Buletinul Camerei de Comert si Industrie Ploiesti din 1939 si firma bunicului tau de pe str. Predingher 63...era scrisa asa cum se aude, Fason...potrvit DEX insemna " nazuri, mofturi, fandoseli"...atat de tipic ploiestene...nu uita cand treci pe langa casa vecinului nostru Nichita, sa-ti ridici o clipa palaria si in numele meu...iar cateilor de pe treptele Tipografei, transmite-le un salut din partea labradoritei mele...
RăspundețiȘtergereSarutmana !
multumesc la randul meu pentru sugestie...
RăspundețiȘtergere