joi, 31 martie 2011

MAGNOLIA PROMISA

Inceput frumos cu final in coada de peste...

                                                   

Prometre c'est noble, tenir c'est bourgeoisse...
la Hale e mult verde si flori inmiresmate...
am dat o raita-n piata sa iau cate ceva,
marfa-i destula, dar preturi insa, "piperate"...

Am luat niste verdeturi, peste, marar fin si salata ,
am luat si "plasa" cu patru oua sparte,
am luat si flori din colt, dintr-o galeata,
miroase bine-n casa a flori si mere coapte...

Astept sa vina maine si sa iesim din criza,
dar asta-i trista, alta socoteala,
si asistam doar la alt joc fara  miza,
miroase- a pungasie....miroase-a pacaleala...


                                        











5 comentarii:

  1. Acest blog e un pamflet si va fi tratat ca atare.

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc pentru ca mi-ai luat cu tine la Hale...simt mirosul de verdeata...
    magnoliile sunt superbe :)
    multumesc...

    RăspundețiȘtergere
  3. Oare din ce an e poza? Nu se vad blocurile din partea dreapta de langa ceas! Si nici parcul din fata Halelor. Cea mai mare placere a mea cand vin la Ploiesti e sa merg prin piata, mai ales acu primavara!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca vreti o poza mai noua a Halelor cand se construiau blocurile intrati aici

    http://www.flickr.com/photos/mihaeladr/5577471790/

    Ca sa nu zica cineva ceva, eu am gasit-o pe un blog al lui Oreste si zicea ca e de la Cluj, fotografia. Dar eu "ploesteanca si republicana" ce sunt i-am atras atentia si a scos-o. Iar eu pentru ca nu o mai vazusem am salvat-o in PC.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cartea postala cu halele lui Toma Socolescu (sa ma ierte arhitectul de acolo din ceruri, dar fata mea vazut o cladire identica in Austria !) e putin dupa razboi, din anii '50, ploiestenii abia se intorceau de pe front, benzina era pe sponci din cauza rafinariilor distruse, iar singurele autobuze ce incepusera a circula purtau sigla I.M.P. (Intreprinderile municipale Ploiesti)..."parcul foamei" era, tanar inca, ...fusese amenajat in locul fostei piete a targului, langa Hanul Pitis, cu proprietarul stramos al Motului...inca sunt oameni ce pot povesti...eu nu fac decat sa le consemnez marturiile, asa ca Anton Pannn, "de la lume adunate, si-napoi la lume date..."

    RăspundețiȘtergere